Apelul

29 ianuarie 2014

În atenţia:

Ministerului Culturii

Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Senatului

Comisiei de Cultură, Arte şi Mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor

Primăriei Municipiului Bucureşti

În contextul organizării în acest an a unei serii de concursuri pentru ocuparea poziţiei de manager în instituţiile publice de cultură, mai multe organizaţii culturale, manageri culturali, specialişti în politici culturale şi artişti atragem atenţia asupra problemelor din procesul de selecţie şi evaluare.

Organizarea concursurilor de management şi intrarea în legalitate, în unele cazuri după ani de zile de interimat, este o oportunitate pentru reînnoirea sistemului instituţional cultural din România. De aceea, facem apel la responsabilitatea pe care autorităţile publice – Ministerul Culturii, primării şi consilii judeţene – o au faţă de performanţa instituţiilor de cultură din subordine.

Prin condiţiile de concurs pe care acestea le impun, prin regulamentele pe care le stabilesc şi prin modul de alcătuire a comisiilor de experţi de care depinde evaluarea candidaţilor, autorităţile publice au datoria de a permite şi de a sprijini accesul în sistemul cultural al unor persoane cu competenţe manageriale valide în contextul cultural internaţional. Oameni care au demonstrat că au o viziune asupra instituţiilor româneşti de cultură în acord cu tendinţele artistice actuale, cu dinamica consumului cultural şi, cel mai important, cu misiunea pe care cultura publică o are în societate, sunt cei care ar trebui să fie sprijiniţi pentru conducerea acestor instituţii. De asemenea, din respect pentru cheltuirea banului public în România, procesul de evaluare şi selecţie trebuie să fie transparent şi asumat, atât de către autoritățile publice care îl organizează, cât şi de către evaluatorii individuali care participă. Acest lucru trebuie să fie valabil nu doar în faza concursului pentru numirea pe post, ci şi la evaluările anuale şi finale.

Trăind şi lucrând în umbra personalităţilor care nu pot fi contestate, profesioniştii din sectorul cultural s-au obişnuit de-a lungul timpului să accepte tacit mai multe practici neperformante şi nedemocratice în managementul instituţiilor publice de cultură. Un sistem osificat, moştenit de dinainte de 1990, se opune în acest moment calităţii actului managerial în cultura publică şi hrăneşte teama artiştilor şi a altor specialişti de a acţiona din interiorul sistemului. Aplicarea prevederilor legale în litera şi nu în spiritul lor, permanentizarea directoratului în cazul unor personalităţi care au deţinut timp de decenii funcţii de conducere în instituţii publice de cultură, excluderea experţilor calificaţi în management şi politici culturale din comisiile de concurs şi, ulterior, din comisiile de evaluare, conflictele de interese ce compromit actul evaluării, conducând de multe ori la menținerea aceloraşi contracte de management şi directori de instituţii – toate acestea sunt simptome ale unei lipse de disponibilitate pentru adaptarea reală la dinamica culturală actuală, la nevoile publicului şi ale rolului culturii publice în societatea prezentă.

Avem convingerea că schimbările legislative permanente în domeniu nu generează în mod automat şi îmbunătăţirea sau transparentizarea actului managerial în cultură, cât timp nu se conştientizează responsabilitatea instituţiilor publice de cultură faţă de societate, ceea ce este o chestiune de management şi politici culturale deopotrivă. Competiţia reală pentru posturile de manageri în instituţiile publice de cultură, asigurarea accesului cu şanse egale al unor oameni competenţi, care şi-au dovedit deja capacitatea managerială chiar și în afara sistemului, este singura cale prin care ecosistemul cultural românesc poate fi reconectat la realitate şi i se poate restitui misiunea publică reală și nu doar clamată.

Solicităm audienţe din partea instituţiilor cărora le este adresat prezentul Apel, împreună cu organizarea din partea acestora a unor dezbateri publice pe temele enunțate în Apel.

 

Apel pentru competenţa în instituţiile publice de cultură

  1. Respectarea legislaţiei culturale trebuie să se realizeze în spiritul şi nu exclusiv în litera ei, eliminând subterfugiile legislative şi rabatul de la calitatea profesională;
  2. Pentru transparentizarea procesului de evaluare a candidaţilor pentru postul de manager al unei instituţii publice de cultură, lista cu membrii comisiei trebuie făcută publică la finalul concursului, împreună cu CV-urile care să demonstreze competenţele lor nu numai în domeniul de activitate al instituţiei de cultură, dar şi în management şi politici culturale;
  3. Proiectele de management cîştigătoare trebuie să fie publicate pe site-ul institutiei, dat fiind faptul că ele sunt de interes public. Publicul este primul beneficiar al strategiilor manageriale şi artistice, de aceea el trebuie informat în ceea ce priveste direcţia pe care urmează să o aducă un nou manager;
  4. La anunţarea rezultatelor, comisia de selecţie trebuie să justifice alegerea făcută în scris;
  5. Proiectele de management şi actul managerial trebuie evaluate nu numai pe baza unor criterii cantitative, aşa cum este redusă acum evaluarea, ci pe baza unor criterii profesionale calitative;
  6. Sistemul cultural public din România trebuie să fie deschis profesioniştilor din domeniile artistice și ale managementului cultural. În prezent, instituţiile publice de cultură reprezintă structuri ermetice, în care accesul la poziţii de conducere este permis numai profesioniştilor din interior;
  7. Criteriile rigide de pregătire profesională necesare pentru înscriere la concursul de management, precum deţinerea din partea candidatului a unei diplome de licenţă în domeniul de activitate al instituţiei sau „x” ani de experienţă în sectorul public, trebuie eliminate. Proiectele de management şi actul managerial ar trebui evaluate în baza unor criterii profesionale adaptate mediului cultural şi în baza rezultatelor obţinute. Acest pas s-a făcut demult cu rezultate pozitive în state din Europa în mod vizibil mai avansate decât noi sub aspectul administrării culturale;
  8. Limitarea numărului de evaluatori la 7 membri. Deşi legislaţia nu specifică un număr minim şi maxim legal acceptat, limitarea e necesară pentru simplificarea procesului de decizie în actul de evaluare şi de atribuire a mandatului de manager, dar şi pentru ajustarea cheltuielilor exagerate din banii publici pentru serviciile oferite de către evaluatori, în actualul context de criză economică care a afectat dramatic sectorul cultural;
  9. Aprecierea de către ordonatorii de credite a proiectelor acelor candidaţi care oferă soluţii sustenabile şi realiste de creştere a resurselor extra-bugetare, cu consecinţe pozitive asupra calităţii programelor, serviciilor şi a produselor culturale oferite. Trebuie eliminat riscul ca instituţii culturale dependente aproape exclusiv de bugetul de stat să devină inerte, să promoveze mediocritatea şi suficienţa în actul cultural, sub protecţia garanţiei faptului că salariile şi utilităţile sunt acoperite lunar de către ordonatorii de credite;
  10. Instituţiile publice de cultură trebuie să nu se mai comporte ca entităţi comerciale în ceea ce priveşte actul artistic propus publicului, ci să-și asume faptul că sunt finanțate pentru a îndeplini o misiune publică: accesul la cultură, garantarea libertății de exprimare, păstrarea și creșterea patrimoniului cultural. Atât autorităţile publice, cât şi managerii de instituţii şi angajaţii acestora trebuie să îşi asume calitatea publică pe care deciziile şi acţiunea lor o implică;
  11. Buna administrare a banului public presupune transparenţa, astfel încît devine necesară publicarea pe site-urile instituţiilor publice de cultură a bugetelor anuale, alături de rapoartele narative de activitate. Nu doar profesioniştii în cultură, ci toţi cetăţenii României trebuie să poată consulta felul în care sunt investiţi banii în instituţiile publice de cultură.

3 comments

    1. Buna ziua. Pentru a vă include în listă, va rugăm să ne precizaţi profesia şi, eventual, organizaţia pe care o reprezentaţi/unde lucraţi, aşa cum doriţi să apară în lista semnăturilor. Mulţumim.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s